Un du-te-vino captivant între dezbaterea din jurul unei fetițe de 11 ani, însărcinată în luna a șasea, și poveștile autobiografice. În Hai să furăm pepeni sunt narate întâmplări savuroase ori cutremurătoare, pretext al unor reflecții uneori amare, alteori apologetice, memorialistica întâlnindu-se în mod fericit cu ficțiunea. „Fluxul conștiinței“, deși prezent, nu înlocuiește intriga, romanul nefiind unul „intelectualizant“, ci unul în care filonul de autentic prozator al Norei Iuga transpare fără străduință.
